Potrivit art. 1831din Noul Cod Civil, dacă prin lege nu se prevede altfel, evacuarea chiriaşului se face în baza unei hotărâri judecătoreşti, chiriaşul fiind obligat la plata chiriei prevăzute în contract până la data eliberării efective a locuinţei, precum şi la repararea prejudiciilor de orice natură cauzate locatorului până la acea dată
Potrivit art. 1809 din acelaşi Cod civil, în privinţa obligaţiei de restituire a bunului dat în locaţiune, contractul încheiat pe durată determinată prin înscris sub semnătură privată şi înregistrat la organele fiscale precum şi constatat prin înscris autentic constituie, în condiţiile legii, titlu executoriu la expirarea termenului.
Din punct de vedere legal, evacuarea chiriaşului de către locator este procedura prin care acesta din urmă solicită sprijinul organelor abilitate, pentru a reuşi să recapete folosinţa imobilului închiriat, folosinţă pe care chiriaşul cu rea-credinţă continuă să o exercite.
În vederea atingerii acestui obiectiv, proprietarul are la dispoziţie două acţiuni în faţa instanţelor de judecată în circumscripţia cărora se află bunul închiriat. Discutăm despre o procedură de drept comun şi despre o acţiune în evacuarea imobilelor folosite sau ocupate fără drept, o procedură specială, simplificată, ce implică doar dezbateri succinte şi care are un caracter urgent.
Cea de-a doua variantă este cea mai des utilizată în astfel de situaţii, prezentând avantajul celerităţii precum şi avantajul de a necesita cheltuieli mai scăzute pentru proprietarul care acţionează în instanţă.
Este de preferat ca proprietarul să urmeze calea indicată de dispoziţiile legale când se confruntă cu un chiriaş care refuză să parăsească locuinţa ce i-a fost închiriată. Este cea mai bună modalitate de a proceda pentru că pătrunderea în imobilul utilizat, chiar fără drept, de către chiriaş, în scopul înlăturării acestuia, poate constitui infracţiunea de violare de domiciliu, pedepsită cu închisoarea potrivit normelor penale în vigoare.
Av. Bogdan Fotea, Cabinet avocat Mitoşeriu Ciprian